Chiar de ajung târziu de la serviciu, vineri seara câteva poze la apus chiar merită. Și unde altundeva să prinzi așa ceva decât aproape de casă în delta Văcărești? Bun așa! Câteva zeci de minute în deltă cu îngeri pe cer la apus și câteva lebede liniștesc tot vuietul orașului din jur... Să nu credeți că e izolare totală aici și nu se aude nimic din jur! Doar că aici zgomotul și culorile orașului sunt de fond și păsările, vântul, stuful și luciul apei sunt în prim plan! 500 de metri mai încolo este invers...
În drum spre casă trec pe sub una din ”minunile” Bucureștiului și intru în parcul ”Orașul copiilor”...
...Bineînțeles în zone în care nu am mai fost de mult timp. Îmi aduc aminte din copilărie când pe aici erau doar niște străduțe pentru copii unde înveți (copil fiind) semnele și regulile de circulație. Mai sunt și acum pe asfalt urme ale acelor amintiri... Și alte amintiri ce se refac continuu...
Ies prin fața Palatului Copiilor pe la un monument pe care până acum nu m-am ”stresat” să citesc informații. Nu vreau să dau numele coordonatorilor proiectului fiindcă au rezonanță politică, ci doar rolul monumentului: este dedicat eroilor români militari căzuți la datorie după anii '90. E drept că au fost mai mulți decât cei scriși acolo, dar ideea e bună și de apreciat. Chapeau (vorba unui amic ;) )!
